„Steatoza hepatică, sau ficatul gras, reprezintă acumularea excesivă de grăsime (lipide) în celulele ficatului. În mod normal, ficatul conține o cantitate mică de grăsime, dar atunci când aceasta depășește 5-10% din greutatea totală a ficatului, se poate vorbi despre steatoză hepatică”, explică dr. Raluca Caraivan, medic specialist gastroenterologie OCH.
„În ultimele decenii, tot mai mulți oameni primesc diagnosticul de steatoză hepatică la o simplă ecografie abdominală, chiar dacă nu simt niciun disconfort evident. Este o afecțiune care poate evolua tăcut, dar care ascunde riscuri majore dacă este ignorată”.
Cauze și factori de risc pentru ficat gras
Steatoza hepatică are multiple cauze, dintre care cele mai frecvente sunt:• dieta dezechilibrată – bogată în grăsimi saturate, zaharuri rafinate și alimente procesate;
• sedentarismul – lipsa mișcării zilnice favorizează acumularea de grăsimi în ficat;
• obezitatea, în special cea abdominală;
• diabetul zaharat de tip 2 și rezistența la insulină;
• tensiunea arterială crescută;
• consumul excesiv de alcool – cauză principală a steatozei alcoolice;
• hepatita, infecția HIV;
• anumite medicamente (corticosteroizi, tamoxifen, amiodaronă);
• anumite afecțiuni asociate (sindromul ovarelor polichistice, apneea în somn);
• predispoziția genetică;
• vârsta (persoanele peste 40 de ani);
• sexul – bărbații sunt mai predispuși la steatoză hepatică înainte de 40 de ani (pe fond de consum crescut de alcool), femeile sunt în grupa de risc după ce intră la menopauză (posibil din scăderea nivelului de estrogen).
De reținut:
În fazele incipiente, boala poate fi complet reversibilă prin schimbări simple de stil de viață.
Dieta mediteraneană – stil de viață sănătos
Tipuri de steatoză hepatică
În funcție de cauză, steatoza hepatică se împarte în două mari categorii:– steatoză hepatică non-alcoolică (NAFLD), asociată cu obezitate, diabet, dislipidemie; NAFLD afectează între 25% și 30% din populația generală globală – inclusiv persoane care nu consumă deloc alcool. În rândul adolescenților și adulților tineri supraponderali, prevalența poate depăși 38%, potrivit unui studiu publicat în jurnalul Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology (2018). Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și American Liver Foundation atrag atenția că NAFLD este deja cea mai frecventă cauză de boală hepatică cronică în țările dezvoltate. Steatoza hepatică non-alcoolică poate evolua spre steatohepatită (NASH) și ciroză.
– steatoză hepatică alcoolică, cauzată de consumul excesiv și regulat de alcool. Favorizează inflamația hepatică și degradarea progresivă a ficatului.
De reținut:
Un consum considerat excesiv de alcool înseamnă orice cantitate care depășește o unitate pe zi pentru femei și două unități pe zi pentru bărbați. O unitate de alcool echivalează aproximativ cu: 350 ml de bere, 150 ml de vin sau 50 ml de băutură spirtoasă.
Atunci când ficatul este expus în mod repetat la astfel de doze, capacitatea lui de a metaboliza grăsimile scade. Grăsimile încep să se acumuleze în celulele hepatice, afectându-le funcționarea. În timp, acest proces duce la inflamații cronice și, în formele severe, la formarea de țesut cicatricial (fibroză). Dacă nu este oprită la timp, evoluția poate merge până la ciroză hepatică ireversibilă.
Cele mai frecvente afecțiuni digestive
Semne și simptome de steatoză hepatică
De cele mai multe ori, boala ficatului gras este asimptomatică, de aceea pacienților cu risc le este indicată efectuarea de analize periodice care să arate funcția ficatului. Pe măsură ce boala progresează, persoanele afectate încep deja să acuze:– stare de oboseală;
– balonare;
– disconfort după masă;
– durere abdomnială în partea dreaptă.
„La pacienții cu steatoză hepatică avansată, apar simptome precum: icter, edeme sau acumulare de lichid în cavitatea peritoneală (ascita)”, precizează dr. Caraivan. Când deja țesutul hepatic prezintă cicatrizări permanente, pacienții pot avea simptome precum:
– pierdere inexplicabilă în greutate;
– lipsa poftei de mâncare;
– oboseală permanentă;
– mâncărimi/ iritații ale pielii;
– durere abdominală;
– balonare permanentă, greață, digestie proastă;
– picioare umflate și dureroase;
– stare de confuzie.
Cancer hepatic sau cancerul de ficat
Stadiile și complicațiile ficatului gras
Evoluția bolii urmează patru etape, de la reversibil la ireversibil:1. steatoza simplă – grăsime în exces, fără inflamație; boala este complet reversibilă prin scădere în greutate, dietă și activitate fizică;
2. steatohepatita (NASH) – inflamație și afectare a celulelor hepatice (pot fi afectate deja enzimele hepatice); boala necesită tratament și monitorizare regulată;
3. fibroza hepatică – țesutul cicatricial începe să înlocuiască celulele sănătoase; poate evolua către ciroză hepatică sau insuficiență hepatică, mai ales dacă factorii de risc persistă (diabet, alcool, obezitate);
4. ciroza hepatică – ficatul este grav deteriorat, structura sa este complet modificată, iar funcțiile vitale sunt afectate; apar complicații majore: ascită, varice esofagiene, encefalopatie hepatică, risc de cancer.
De reținut:
„De la o steatoză simplă la dezvoltarea unei ciroze pot trece 10–20 de ani, dar boala poate progresa mai rapid la pacienții cu factori multipli de risc. Nu trebuie să ajungi în stadiu grav ca să iei măsuri; depistarea unui ficat gras nu e o cursă contra-cronometru, ci una contra-nepăsării. Cu cât ai un diagnostic corect mai devreme, cu atât rezultatele sunt mai bune, așadar, mergi la medic!”, spune dr. Raluca Caraivan.
Diagnostic și tratament în steatoză hepatică
Diagnosticul ficatului gras este o combinație de evaluare clinică, analize de sânge și investigații imagistice, menite nu doar să confirme acumularea de grăsimi în ficat, ci și să excludă alte cauze și să evalueze severitatea bolii.Medicul va face istoricul medical al pacientului și examinarea fizică și va indica analize de laborator (între care transaminaze, bilirubina toată și directă, GGT, fosfatază alcalină, colesterol și trigliceride, glicemie și hemoglobină glicozilată, teste de hepatita B și C) și teste imagistice:
• ecografie abdominală – este cea mai frecventă investigație inițială;
• elastografie tranzitorie (FibroScan) pentru evaluarea non-invazivă a elasticității ficatului, adică a gradului de fibroză;
• CT / RMN – pot confirma acumularea de grăsime și evalua modificările structurale hepatice.
„Biopsia hepatică rămâne standardul de aur pentru diagnostic, dar o folosim doar în cazuri selecționate — când suspectăm steatohepatită (NASH), fibroză avansată sau când rezultatele investigațiilor non-invazive sunt neclare. Fiind o procedură invazivă, o recomandăm doar atunci când este absolut necesară”, adaugă dr. Caraivan.
Pentru a stabili că este într-adevăr steatoză hepatică și nu altă cauză a afectării ficatului, medicul va exclude: hepatite virale (B și C), boala Wilson (acumulare de cupru), hemocromatoza (acumulare de fier), hepatita autoimună, consumul cronic de alcool (chiar și în cantități aparent mici).
Tratamentul pentru ficat gras va fi personalizat, în funcție de tipul de steatoză hepatică pe care îl are pacientul, de afecțiunile asociate și starea sa generală de sănătate.
Prevenția: cel mai bun tratament pentru ficatul gras
„Adoptarea unui stil de viață echilibrat nu doar că previne steatoza hepatică, ci poate chiar să inverseze evoluția bolii în stadiile incipiente. Chiar și atunci când nu există simptome evidente, mici schimbări în rutină pot avea un impact major asupra sănătății ficatului”, recomandă gastroenterologul OCH.
Recomandări generale:
• reducerea consumului de alcool (chiar dacă suferiți de o formă non-alcoolică a bolii, alcoolul poate accentua inflamația și accelera progresia spre fibroză sau ciroză);
• scăderea în greutate (chiar și o reducere modestă, de 5–10% din greutatea corporală poate duce la scăderea cantității de grăsime acumulată în ficat, la ameliorarea rezistenței la insulină și la reducerea inflamației sistemice);
• evitarea sedentarismului (mișcarea zilnică este un aliat puternic al ficatului; nu este nevoie de sport de performanță – mersul rapid, înotul, ciclismul sau orice formă de activitate fizică susținută ajută la reglarea metabolismului hepatic);
– tratarea corectă a afecțiunilor asociate (pentru a opri progresia bolii hepatice, este esențial controlul diabetului, hipertensiunii arteriale sau al dislipidemiei);
– evitarea automedicației (anumite medicamente – în special cele care afectează metabolismul lipidic – pot agrava starea ficatului; nu luați suplimente sau tratamente fără recomandarea medicului!).
De reținut:
În cazurile de obezitate severă, chirurgia bariatrică poate fi o opțiune terapeutică eficientă.
#AducemPerformanțaAcasă
Programați-vă la medic pentru orice problemă medicală, efectuați controale de rutină în mod regulat. Pentru diagnosticarea, evaluarea și îngrijirea potrivită a oricărei afecțiuni, consultați medicii Ovidius Clinical Hospital.Steatoza hepatică nu provoacă durere în fazele incipiente, dar netratată poate duce la complicații serioase precum inflamație cronică, fibroză sau chiar ciroză. De aceea, recomandările internaționale subliniază clar: investigațiile hepatice – ecografia, analizele de laborator și evaluările specializate – nu sunt doar pentru diagnostic, ci o formă esențială de prevenție.
La OCH, pacienții beneficiază de evaluări complete efectuate de medici gastroenterologi cu experiență, în condiții moderne, cu tehnologie de ultimă generație și focus pe confort și siguranță. În plus, dacă se constată modificări, se inițiază rapid un plan personalizat de monitorizare și tratament, evitând evoluția spre stadii avansate. Fiecare caz este urmărit atent și adaptat în funcție de istoricul pacientului, astfel încât un diagnostic simplu – cum este steatoza hepatică – să nu devinfă o problemă complicată.
OCH este cel mai mare și modern spital privat din Sud-Estul României și oferă o gamă completă de servicii medicale, diagnostic rapid, tratament modern și abordare multidisciplinară. Pacienții pot apela la serviciile OCH atât în Spitalul OCH, cât și la Policlinica OCH Constanța, unde vor fi consultați și tratați de medici cu experiență națională și internațională.
Pentru programări și informații, sunați la telefon 0241 480 400.